Ziua Chișinăului: Sărbătoarea Inimii Moldovei

În fiecare an, pe 14 octombrie, capitala Republicii Moldova, Chișinău, prinde viață și îmbracă haine de sărbătoare pentru a marca Ziua Orașului Chișinău (sau „Hramul Capitalei”). Deși pare o simplă sărbătoare municipală, în realitate ea îmbină istoria, tradiția religioasă, mândria urbană și bucuria comunității.

De ce 14 octombrie? O schimbare față de originile istorice

La prima vedere, am putea crede că „ziua orașului” marchează exact data fondării sale. Totuși, în cazul Chișinăului, lucrurile stau puțin diferit:

Prima atestare documentară a Chișinăului datează din 17 iulie 1436, când domnii Ilie și Ștefan ai Moldovei au confirmat mai multe sate, printre care și așezarea de la Chișinău.
Ziua de 14 octombrie este legată de tradiția religioasă: sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului din calendarul ortodox și de cea mai veche biserică din oraș – Biserica Măzărache (ridicată în jurul anului 1752).
Până în 2002, Ziua Chișinăului era celebrată în prima duminică din octombrie. Ulterior, autoritățile au fixat data de 14 octombrie pentru a o sincroniza cu hramul religios și pentru a da stabilitate tradiției.

Așadar, „Ziua Chișinăului” nu este neapărat o aniversare exactă, ci o combinație simbolică între istorie, spiritualitate și identitatea capitalei.

Cum se sărbătorește pe 14 octombrie?

Dacă te plimbi prin centrul Chișinăului în această zi, simți atmosfera de festival:

Străzi pline de viață: Bulevardul Ștefan cel Mare se închide circulației și devine pietonal, găzduind târguri meșteșugărești, bucate tradiționale, expoziții și activități pentru familii.
Muzică și spectacole: În Piața Marii Adunări Naționale au loc concerte pe tot parcursul zilei, de la folclor moldovenesc până la artiști contemporani.
Focuri de artificii: Seara se încheie cu un concert în aer liber și un spectacol de artificii mult așteptat de chișinăuieni și vizitatori.
Tradiție religioasă: Dimineața, bisericile din oraș, în special Catedrala Mitropolitană, oficiază slujbe dedicate Acoperământului Maicii Domnului.

Straturi de istorie

Sărbătoarea devine mai bogată dacă privim înapoi în timp:

• Zona Chișinăului a fost locuită încă din epoci străvechi, cu urme dacice și din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. • După războiul ruso-turc (1812), Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus, iar Chișinău a fost ales capitala noii provincii. • Orașul a trecut prin incendii, cutremure, războaie și schimbări politice, dar de fiecare dată s-a reconstruit și s-a adaptat. • Astăzi, arhitectura lui combină influențe rusești, biserici ortodoxe, clădiri sovietice și elemente moderne.

Curiozități mai puțin știute

În ultimii ani, pe lângă hramul din octombrie, orașul a început să marcheze și Ziua primei atestări documentare (în iulie), prin festivalul „Salut, Chișinău!”.
Arcul de Triumf din centrul orașului a fost ridicat în 1840–1841, iar clopotul său a fost turnat din tunurile capturate de la otomani.
Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” a fost distrusă parțial în război și a rămas fără clopotniță în perioada sovietică, fiind refăcută după independență.
În 2025, Chișinăul a sărbătorit 589 de ani de la prima atestare documentară, reamintind că, de fapt, ziua „oficială” și cea „istorică” diferă.

De ce este importantă această sărbătoare?

Pentru chișinăuieni și nu numai, Ziua Orașului este mai mult decât o petrecere urbană:

Identitate și mândrie locală – oamenii se adună pentru a-și celebra capitala, tradițiile și comunitatea.
Promovarea turismului și a afacerilor locale – târgurile și festivalurile sunt o vitrină pentru meșteșugari, producători și antreprenori.
Mesaj de reziliență culturală – într-un context geopolitic complex, reafirmarea identității Chișinăului capătă o semnificație aparte.

Ziua Chișinăului este o combinație între istorie, credință și modernitate. Fie că vorbim de spectacole, de slujbele religioase sau de atmosfera din centrul orașului, pe 14 octombrie capitala Republicii Moldova arată întregii lumi că știe să-și sărbătorească trecutul și să privească cu încredere spre viitor.